Despre posibile implicaţii ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor vă rugăm să citiţi articolul de mai jos.
Trei probleme supuse atenției Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din octombrie 2011
Ședința din 10 decembrie 2010
Recensământul Populației și al Locuințelor din octombrie 2011 va avea loc într-un context economic, social, demografic și – posibil – politic complex, diferit de cel de la recensământul din anul 2002. Masiva migrație pentru muncă a românilor a cunoscut o veritabilă explozie după intrarea în UE, sunt tendințe mai vechi de rămânere definitivă în țările în care migranții se află (Italia și Spania, îndeosebi), nu cunoaștem dezvoltările migrației în anul 2011. Pe de altă parte, se constată creșterea numărului celor care fac aplicații pentru un loc de muncă în străinătate prin agenții specializate, târguri/burse de locuri de muncă, aplicații electronice (site-ul tjobs.ro avansează cifra de 500000 a celor care au făcut aplicații doar în primele 11 luni ale anului 2010).
Această migrație și felul în care va putea fi înregistrată va determina în mod esențial numărul populației de la recensământ. Implicațiile potențiale, de natură diferită, nu pot fi subestimate. De aceea, supun atenției CCRPL-2011 două aspecte asupra cărora opiniile membrilor Comisiei sunt importante, și o sugestie de folosire a recensământului pentru aprofundarea cunoașterii într-un domeniu sensibil și major pentru evoluția situației demografice și socio-economice a României după recensământ.
- Între recensămintele din anii 1992 și 2002 populația României s-a redus cu 1100 mii locuitori. Scăderea era previzibilă dar dimensiunea ei a surprins prin contribuția migrației temporare a românilor: 700 de mii de persoane (cealaltă componentă – de 400 de mii – provenind din scădere naturală și migrație externă înregistrată). Neînregistrarea și deci neincluderea în populația țării a celor 700 de mii de persoane poate proveni din imposibilitatea găsirii și înregistrării în cazul familiilor/gospodăriilor complete plecate în străinătate pentru care nu a avut cine să declare informațiile, din prudență și frică de a declara membri ai gospodăriei aflați în străinătate ilegal sau care au depășit durata vizei de intrare (în ianuarie 2002). Este probabil ca între cele 700 de mii de persoane să fi fost și români plecați pentru perioade mai mari de 12 luni si care, în conformitate cu Recomandările CEE/ONU și Eurostat, nu au fost incluse în populația rezidentă obișnuită a țării (usually resident population).
În contextul actual și cel care se întrevede, este posibil ca la recensământul din octombrie 2011 această componentă a migrației temporare pentru muncă să ducă la o populație a României mai mică decât cea estimată pentru octombrie 2011 cu 2-2,5 milioane locuitori, la care s-ar adăuga scăderea naturală și migrația externă înregistrată de aproximativ 400-450 de mii persoane. Cu alte cuvinte, populația României la recensământul din octombrie 2011 ar putea fi de 18,9-19,4 milioane, cu 2,3-2,8 milioane mai mică față de cea de la recensământul din 2002 și cu 2,1-2,6 milioane mai mică față de 1 iulie 2010. Ar fi o pierdere umană dramatică – undeva între 10 și 15 la sută. Cred că atât Guvernul, cât și opinia publică, ar trebui avertizate – la momentul oportun – asupra unui astfel de risc și a originilor sale de natură obiectivă – în bună măsură – provenind din masiva migrație pentru muncă a românilor.
Nu trebuie să omitem, pe de altă parte, implicațiile acestui număr potențial al populației asupra câtorva domenii la nivel național și internațional:
-(i)- toate statisticile naționale demografice, asupra forței de muncă, asupra producției și consumului și din alte arii în care se ia în considerare populația vor fi brusc schimbate apreciabil; (ii)- se va schimba rapid numărul de aleși în Parlament și în consilii la viitoarele alegeri; (iii)- implicații pentru România în statisticile Eurostat și CEE/ONU în ceea ce privește indicatorii socio-economici și de altă natură care se raportează la numărul populației, inclusiv numărul de parlamentari în PE, numărul de reprezentanți ai României în organismele CE și în alte organizații internaționale. Să nu uităm că toate se vor schimba semnificativ și rapid.
***
Ce putem face pentru înregistrarea cât mai completă – în țară – a celor aflați temporar în străinătate? Avem o strategie? Avem o campanie publicitară – în țară și în străinătate – adresată acestei populații? Poate fi discutat, evaluat și implementat un sistem electronic de înregistrare pentru românii aflați temporar în străinătate? Sunt probleme care nu pot fi subestimate ca impact potențial și membrii Comisiei trebuie să le analizeze, să evalueze riscul și să propună soluții de diminuare a acestuia.
- Succesul unui recensământ depinde esențial și de starea de spirit a populației, de cooperarea ei, emanate din întregul context economic, social și politic.. În actualul context, toate sondajele și studiile de opinii relevă clar o stare de spirit negativă, în general. Nu avem motive – acum – să credem că lucrurile vor fi diferite în octombrie 2011 (în plus, cu perspectiva alegerilor în 2012). Riscul apariției unor factori de perturbare a operațiunii, riscul sustragerii și al sub-înregistrării, al furnizării de informații eronate ori incomplete nu trebuie subestimat. CCRPL ar trebui să nu neglijeze aceste riscuri. Campania publicitară va trebui pregătită și adaptată, la nevoie, și unui astfel de context.
- Se cunosc atât situația demografică negativă și în deteriorare pronunțată a țării, cât și perspectivele sumbre pentru deceniile următoare. Fără redresarea natalității, diminuarea gradului de deteriorare nu este posibilă, pentru că aici se află mecanismul major al deteriorării. Numeroasele opinii și puncte de vedere avansate în ultimele săptămâni de reprezentanți ai Guvernului ori ai partidelor politice asupra concediului și indemnizației de creștere a copilului au demonstrat necunoașterea exactă a celor care beneficiază de această măsură, a caracteristicilor demografice, economice, sociale, culturale și de altă natură ale femeilor/familiilor care beneficiază de prevederile măsurii. Această cunoaștere estre esențială pentru fundamentarea programelor de redresare a nivelului natalității în România atunci când resursele o vor permite. Recensământul poate fi o sursă de informații complete asupra efectelor pe care le-a avut și le are singura măsură economică consistentă de stimulare a natalității luată în context de acces neîngrădit la contracepție și întreruperea sarcinii. Credem că înregistrarea caracteristicilor menționate la femeile care au beneficiat și beneficiază de concediul și indemnizația de creștere a copilului pe un formular special, bine conceput, ar trebui să fie analizată de Comisie. Ar fi singura sursă de informații esențiale pentru măsuri de redresare a natalității în viitor și ar evita măsuri insuficient de bine gândite, modificate ulterior (cazul concediului și indemnizației-2004). Stabilitatea unui sistem de măsuri vizând redresarea natalității este indispensabilă obținerii efectelor dorite. Formularul care s-ar putea folosi nu trebuie să fie mai mare de o foaie A4, cu tot cu instrucțiuni iar numărul de formulare poate fi cunoscut cu mare exactitate de la MMFPS. Completarea acestui chestionar simplu nu ar trebui să producă reacții adverse din partea femeilor care au beneficiat și vor beneficia la data recensământului de concediul și indemnizația de creștere a copilului. Costurile suplimentare nu pot fi decât modeste iar Guvernul ar trebui informat.
9 decembrie 2010
Prof. Vasile Ghețău
Academia Română
